JoomlaTemplates.me by BlueHost Reviews

Listă debitori

 

 

 

 

Caracterizarea comunei

BROSCĂUŢI

 

        Din punct de vedere geografic, comuna Broscăuţi este aşezată în partea de nord a Podişului Moldovei, în apropierea zonei de contact dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei. Localitatea este străbătută pe direcţia NV – SE de râul Jijia. Aşezarea se găseşte de o parte şi de alta a acestui râu, iar locuinţele sunt construite atât în albia majoră a râului cât şi pe versanţii laterali ai văii.

        La Vest şi Nord–Vest se învecinează cu teritoriul oraşului Dorohoi, la Nord  cu comuna George Enescu, la Nord-Est şi Est cu teritoriul comunei Corlăteni şi la Sud cu comuna Văculeşti. Broscăuţii se află la 3 km est de oraşul Dorohoi, pe drumul judeţean Dorohoi-Vorniceni-Săveni. Comuna se află sub influenţa economică, culturală şi comercială a municipiului Dorohoi.

        Multă vreme a fost acceptată ideea că denumirea localităţii ar veni de la „broască”, fapt nefondat ştiinţific. Satul n-a aparţinut în trecut vreunui „Broască” şi, mai mult decât atât, în 1582 avea deja denumirea formată – BROSCĂUŢI.

            Din punct de vedere morfostructural, teritoriul comunei se găseşte în zona Platformei Moldoveneşti, caracterizată printr-un soclu cristalin foarte vechi (precambraian) peste care se găseşte o pătură sedimentară de câteva sute de metri.

            Pe teritoriul comunei se cunosc mai multe dealuri ca: Dealul Coşeri, Dealul Beldiman, Dealul Condurache ale căror înălţimi variază aproximativ între 150 – 200m. În ultimii ani, în comuna Broscăuţi, s-au declanşat alunecări de teren de un mare dinamism pe versantul din dreapta râului Jijia, între punctele „la cooperativă” şi „podul lui Răţoi” pe o lăţime de aproximativ 1km. Au fost afectate un număr mare de locuinţe şi, din această cauză o serie de cetăţeni din aceste zone şi-au reconstruit locuinţe în alte puncte ale satului, mai stabile.

            Clima comunei Broscăuţi are un caracter temperat continental cu nuanţe excesive. Unul din factorii care generează acest climat îl reprezintă latitudinea aşezării, localitatea fiind situată la întretăierea paralelei de 47°56´ lat. N cu meridianul de 26°24´ long. E.

            Vegetaţia este de stepă şi silvostepă. Deşi pe teritoriul comunei nu sunt păduri, totuşi, în localitate cresc izolat arbori ca stejarul şi plopul, iar pe pâlcuri salcâmul. Mai cresc arbuşti ca: măceşul, socul, porumbarul. Dintre ierburi, cele mai frecvente sunt: firuţa, păiuşul, pirul, lucerna, trifoiul mărunt, sulfina, coada şoricelului, peliniţa de stepă etc.

            Fauna comunei este dominată de rozătoare, iar dintre păsări menţionăm: graurul, ciocârlia, lişiţa, raţa sălbatică, sitarii. În apele stătătoare specia de peşti preponderentă este crapul.

            Comuna Broscăuţi cuprinde un număr de 1321 gospodării existente la recensământul populaţiei din anul 1996 şi un număr de 3444 locuitori. Punerea în aplicare a Legii fondului funciar şi eliminarea restricţiilor impuse de vechiul regim în ceea ce priveşte construcţiile de locuinţe, au dus în ultimii ani la creşterea numărului locuinţelor, în prezent existând aproximativ 1350.

            Comuna Broscăuţi dispune de o reţea de străzi şi uliţi însumând 35,2km, majoritatea fiind pietruite, 7km de drum judeţean din care 5km asfaltat, 2 linii ferate însumând 11km, una care leagă Dorohoi de Iaşi şi alta care leagă Dorohoiul de Botoşani. Aceasta era situaţia până în vara anului 2007, deoarece, beneficiind de un proiect Sapard, comuna noastră a căpătat o altă faţă, ca urmare a faptului că a fost asfaltată o mare parte a drumurilor comunale, însumând o lungime de  6,1km.

           

            PRIMA ŞCOALĂ în sat s-a înfiinţat în anul 1865 ca urmare a legii date de Al. I. Cuza, primul învăţător fiind preotul Nicolae Sandovici. Erau şcolarizaţi 38 de elevi, toţi băieţi. Primul învăţător laic, numit la Broscăuţi a fost Dimitrie Pompeiu, tatăl marelui savant de mai târziu, numele căruia, şcoala noastră îl poartă în prezent cu mândrie.

            Şcoala în care se învaţă astăzi a fost construită în anul 1980, terenul aferent construcţiei fiind donat de urmaşii aceleiaşi familii Sandovici, iar construcţia s-a ridicat prin contribuţia sătenilor.

            Din punct de vedere religios, marea majoritate a cetăţenilor este ortodoxă. În comună există trei biserici şi funcţionează trei preoţi parohi:

·     Parohia cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” –                 preot Andrian CREŢU;

·     Parohia cu hramul „Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena” –       preot Mihai ZUGRAVU;

·     Parohia cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”-                      preot Ionuţ-Vasile CREŢU;
             Biserica a avut şi are un rol deosebit în răspândirea valorilor culturale şi morale în rândul maselor. De-a lungul timpului preoţii au constituit primii factori de răspândire ai culturii, preotul fiind şi învăţătorul şi medicul satului, în afară de rolul său de duhovnic al sătenilor. Şi în prezent au un rol deosebit în viaţa social-economică a satului, contribuind alături de dascăli la imortalizarea valorilor culturale româneşti.